duminică, 23 noiembrie 2008

Astazi la Reporter Special

Un comentariu scris de Vlad Petreanu:

* Erau în curtea şcolii când un alt elev s-a luat de frate-său. I-a dat un pumn în stomac, aşa, ca-n filme. Ăla a căzut pe jos şi a murit. “Asfixie mecanică”, au zis legiştii. I-au pus cătuşele, l-au judecat repede şi l-au trimis în închisoare. La 16 ani, condamnat pentru omucidere.
* Ăstălaltu’ şi-a strâns de gât prietena. Era beat criţă, deşi nu băuse aşa mult, la adolescenţă nu-ţi trebuie cine ştie ce ca să-ţi pierzi minţile. 6 ani a trecut prin tot soiul de penitenciare “generaliste”. A ajuns la o puşcărie pentru minori abia acum, când deja ştie tot ce nu trebuia să afle niciodată.
* Mai e unul care conducea fără permis. Habar n-are de ce făcea asta. Altul, însă, e precis: fura ca să le atragă atenţia părinţilor, prea ocupaţi să se certe între ei ca să mai fie atenţi la derapajul odraslei.

Sunt minori condamnaţi la închisoare. Au primit-o pe Ioana Răduca în lumea lor închisă, la propriu şi la figurat, şi i-au povestit, cu poticneli, cu noduri în gât. “Am plâns când mi-au pus cătuşele!, spune unul. “Am plâns mult, mă gândeam unde mă duc eu de-acuma?”, zice altul. “Am plâns rău de tot, luni de zile după ce am ajuns la puşcărie”, admite un al treilea. Şi, în sfârşit: “nu vreau să vorbesc cu mama, plânge de fiecare dată şi nu pot s-o văd aşa”.

E complicat să judeci un minor - şi nu mă refer neapărat la Justiţie. Cât înţelege din normele sociale în momentul în care încalcă o lege? Este el vinovat că scara lui de valori are trepte din doi în trei? Nu cumva ar trebui condamnaţi mai întâi părinţii şi abia apoi ei?

Dar şi Justiţia… Pedepsirea infracţiunilor comise de minori e atât de sensibilă încât europenii cer să înfiinţăm tribunale speciale pentru ei, unde să nu fie puşi pe acelaşi cântar cu recidiviştii. În România, funcţionează însă numai două. Cu suficienţa tipică acestui stat năuc, un înalt funcţionar al Ministerului Justiţiei spune: “ar fi prea scump să facem tribunale dintr-astea în fiecare judeţ”.

Prea scump? Prea scump pentru cine? Minorii din puşcării merg şi ei “la facultate”, aşa cum ajung infractorii majori să descopere după gratii. În puşcăriile lor, minorii pot învăţa să traforeze, să strunjească sau să ţeasă frumos. Minunate meserii, de care nimeni nu mai are nevoie, şi atunci aplică alte “specializări”, că n-au încotro.

“Recuperarea minorilor în societate e o loterie”, recunoaşte directorul închisorii pentru minori. Închipuiţi-vă: noi plătim biletele necâştigătoare, când minorii condamnaţi devin majori recidivişti deoarece statul a considerat că e “prea scump” să investească în recuperarea lor. E foarte trist, pentru că aceşti puşti rătăciţi au de fapt cele mai multe şanse, dintre toţi cei ajunşi după gratii, să-şi revină. Dar statul român are grijă să le anuleze.

Filmul semnat de Ioana Răduca va fi difuzat azi, la Reporter Special Antena 3, de la ora 22.05. Imagine - Liviu Dochiţa, montaj - Cristi Dimitriu şi George Hohoiu.

Niciun comentariu: