joi, 27 octombrie 2011

BUSINESS CLUB - Ericsson inchide telefonul


Ericsson iese din afacerile cu telefoane mobile. Suedezii ies din mariajul cu Sony și la partaj primesc un miliard de euro. Grupul japonez rămânne să se bată singur cu Apple şi Samsung, pe piaţa smartphonurilor şi tabletelor.

Tranzacția se va face cu aproape jumătate de miliard de euro față de prețul vehiculat. Pentru miliardul de euro Ericsson lasă în urmă brevetele de inveţie în domeniul telefoanelor mobile. Grupul japonez va integra produsele Sony Ericsson cu gama proprie de electronice şi conţinut online. Până acum, laptopurile, tabletele, consolele de jocuri video şi alte electronice produse de Sony erau create, dezvoltate, produse şi aşezate pe piaţă separat de telefoanele Sony Ericsson.Sefii de la Sony îşi asigură consumatorii că le vor oferi smartphone-uri, laptopuri, tablete şi televizoare care se vor conecta fără probleme între ele.

Fondată în 2001, Sony Ericsson a avut un succes fulminant la debut, datorită telefoanelor axate pe camere foto de calitate sau redarea de muzică, derivate din popularele produse Walkman şi CyberShot ale Sony. Cu toate că produce şi comercializează telefoane competitive cu sistem de operare Android, în ultimii ani compania a rămas în urmă pe piaţa smartphone. Sony Ericsson a reuşit anul trecut sa obţină un profit net de 90 milioane euro, faţă de o pierdere de 836 milioane euro în 2009. Suedezii, pionieri ai telefoniei mobile, renunță la acest domeniu extrem de competitiv, dar se vor concentra pe echipamente de telecomunicații, unde sunt printre cei mai mari jucători din lume.



marți, 25 octombrie 2011

BUSINESS CLUB - Jeffrey Franks is coming back

A venit FMI-ul la București să pună țara la cale cu Boc și din ce ne-a promis președintele Băsescu 2012 va fi un an cu reduceri de cheltuieli care, prin comparatie, o să facă din 2010 și 2011 ani de belșug. Stim cu totii ce au insemnat acesti 2 ani. Deja prin finanțe se refac toate calculele pentru buget pentru a-l pune pe noile coordonate. Creștere economică mai mică și deficit sub 3%. Și pe acest pat bugetar al lui Procust trebuie să se așeze guvernul cu cheltuielile sale. E puțin loc de manevră. Dar tot puţin loc de manevră este și pentru finanțarea unui deficit mare, căci împrumuturile sunt prea scumpe în ziua de astăzi. De unde să taie guvernul? Sunt trei opțiuni, pensii + salarii, investiții și achiziții. Președintele a anunțat aseară că anul viitor nu vor fi reduceri de pensii și salarii. Dispare această variantă. A doua opțiune. Investițiile. Dacă guvernul se atinge de ele, atunci ne tăiem craca de sub picioare. Mai rămân achizițiile. Și aici s-ar putea lucra chiar bine. Acestea reprezintă anual cam 6% din PIB, undeva la 7-8 miliarde de euro. Dacă guvernul reușește să igienizeze acest domeniu ar fi o treabă. În primele opt luni ale anului am avut achiziții publice de 4,6 miliarde de euro. În creștere mare de 12%. Creșterea mare a fost la nivelul administrațiilor locale, 24%. Ok, unele autorități au preluat spitale, au cheltuieli mai mari, însă acolo, la orașe și sate a fost tot timpul dezmăț. Achizițiile publice la nivel local sunt greu de controlat. Mai face nea primarul o șpagă, mai dă un contract și se toacă banii pentru că lucrurile nu sunt sub control. De la nivel central nu se poate face nimic pentru că există autonomia locală. Vă reamintesc o știre de acum câteva săptămâni, cum că o treime din administrațiile locale din țară sunt în faliment. Cum se împacă asta cu achizițiile în creștere cu 24%? Pur și simplu banii sunt cheltuiți fără discernământ și apoi edilii merg cu mâna întinsă la guvern. E nevoie de un control strict și va fi greu de făcut într-un an 2012 electoral. Însă dacă se face ceva, plus acea reformă întârziată a ajutoarelor sociale, este posibil să avem ceva restructurări de cheltuieli.


BUSINESS CLUB - Viitor incert tara noastra are

A trecut uichendul, Europa nu a găsit o soluție, dar e pe drumul cel bun. Va fi un summit cu repetiție și miercuri liderii UE se strâng iarăși ca vină cu răspunsul final. Vor fi trei zile cruciale, de totul sau nimic. Totul înseamnă un viitor pentru europa, iar

nimicul -recesiune și posibil sfârșitul euro. Oricare va fi rezultatul România trebuie să fie pregătită. Și mai ales să fie pregătită de scenariul pesimist. Astăzi președintele, intors de la Bruxelles, i-a convocat la Cotroceni pe premier, pe miniștrii responsabili cu banii și pe guvernatorul Isărescu să discute tocmai de pregătirile pentru acest scenariu pesimist.

Teama președintelui este că băncile active la noi își vor recapitaliza companiiole mamă cu bani de aici. Ar putea fi o recesiune mai mare decât cea din 2008, după căderea Lehman Brother. Nu avem nicio șansă să scăpăm de ea dacă Europa va avea scădere economică. Se vor întrerupe fluxurile financiare, de care România depinde, banii vor fugi de la noi și leul s-ar putea deprecia. Folosim condiționalul pentru că nu știm cum va reacționa Banca Națională. Se poate să apere leul. Dacă totuși cursul o ia razna încep greutățile în sistem, restanțieri MAI MULȚI, băncile nu vor mai avea bani și se pornește un tăvălug din ce în ce mai mare. Din fericire BNR are o rezervă mare și acesta poate asigura stabilitatea financiară a țării.La nivel individual cursul poate fi resimțit ca o mare problemă- suntem oameni cu rate, însă la nivel de țară nu este cel mai mare rău. Recesiunea este. Dacă scade exportul scade automat și producția industrială. Consumul intern este prea firav ca să susțină producția la nivelul actual. Scade producția, scade și necesarul de forță de muncă. Crește șomajul. Vă aduc aminte că în primăvara lui 2009 Dacia a oprit producția că nu mai avea cui vinde. A dat oameni afară, din cei cu contracte temporare și la fel au făcut multe companii. Norocul nostru este că în acest moment nu avem o problemă cu șomajul, aflat cam la 5%. Când economia privată se strânge precum un arici, este nevoie de stat să intervină. O eventuală recesiune ne va prinde ceva mai bine pregătiți decât în urmă cu trei ani. Însă Guvernul va trebui să se împartă. Pe de o parte să taie iarăși din cheltuieli căci nu va mai avea venituri suplimentare din creșterea economică de 2, 2 și ceva și, în același timp, din toată sărăcia, să găsească resurse pentru investiții publice ca să nu se prăbușească iarăși economia cu 6-7%. Însă statul pentru a finanța cheltuili trebuie să se împrumute, dar în condiții de recesiune banii sunt puțini și scumpi. Deci altă problemă. Ok, nu iese ministerul de finanțe pe piețele externe, se împrumută de aici, dar dacă băncile nu vor mai avea destui bani? Isărescu are o sarcină dificilă acum și el trebuie să se asigure că băncile sunt suficient capitalizate, că doamne ferește! nu există riscul să rămână una fără bani. Astăzi de pildă o bancă a luat vreo 25 de milioane de euro de la Banca Centrală pentru că nu mai avea lichidități. Sunt operațiuni obișnuite însă dacă asemenea operațiuni devin dese, e un semnal de alarmă.


luni, 24 octombrie 2011

CUTREMUR

Un cutremur cu magnitudinea de 4 grade pe scara Richter s-a produs, luni dimineaţă, în zona Vrancea, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului. Cutremurul a avut loc la ora 9.19. Seismul s-a produs la o adâncime de 130 de kilometri, fiind simţit în Gura Teghii, Lopătari, Nereju, Siriu, potrivit sursei citate.

Cutremurul nu a fost simţit în Bucureşti.

joi, 6 octombrie 2011

A fost cutremur...iar

Un cutremur cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richter a avut loc, în zona Vrancea, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului. Seismul s-a produs joi, la ora 16.05, la o adâncime de 114 kilometri. În urmă cu două zile, un cutremur cu magnitudinea de 4,8 grade pe scara Richter a avut loc în zona Vrancea, seismul fiind simţit şi în Capitală. Conform informaţiilor de pe site-ul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, cutremurul cu magnitudinea de 4,8 grade s-a produs marţi, la ora 5.40.

marți, 4 octombrie 2011

BUSINESS CLUB - CAS vs INVESTITII

Dezbatere de zile mari astazi intre bancherii tari despre ce e nevoie pentru a pune economia asta pe sine. si din vorba in vorba s-a ajuns la a alege intre reducerea impozitarii de orice fel, inclusiv pe forta de munca si investitii din bani publici. Daca ai una risti sa nu o mai ai pe cealalta. Mugur Isarescu a fost cel care a deschis aceasta cutie a pandorei si guvernatorul se pare ca nu este inca un adept al reducerii CAS si a impozitelor in general. Nu a spus-o verde in fata dar a lasat sa se inteleaga asta. si argumentul sau este ca reducerea CAS s-ar putea sa nu aduca efectele asteptate- stimularea angajarilor si investitii ale mediului privat. in schimb, daca s-ar pastra actuala impozitare, atunci statul ar avea mai multi bani pentru investitii publice... si sunt multe proiecte, spune guvernatorul. Ei tocmai asta e problema ca sunt multe proiecte. si putine investitii terminate. De cand e criza asta tot asteptam serios investitii publice si ele scad in fiecare an. Treaba asta cu investitiile guvernului am experimentat-o, nu a iesit mare lucru.... si poate ca ar fi timpul sa incercam si partea cealalta- statul sa confiste mai putini bani din economie prin taxe si impozite si sa vedem ce iese. Poate o fi bine. Daca scad contributiile sociale raman mai multi bani si poate se ridica si consumul ... care este in mare suferinta. Exportul este clar ca nu mai tine, e timpul sa vina altceva sa traga economia. Apoi investitiile private. Ca sa cresti pe term mediu si lung ai nevoie de miscarea capitalului. Singurul mod de aface acest lucru este prin reducerea fiscalitatii pe ceea ce aduce productie. Impozitand capitalul nu poti merge mai departe. Atunci cand ai nevoie de crestere economica, ai nevoie de investitii si acestea vin din capital.